Hipertensiunea arteriala pulmonara este mai severa decat forme grave de cancer

Potrivit datelor statistice, in Europa hipertentiunea arteriala pulmonara afecteaza 15-25 persoane dintre-un milion, de unde rezulta ca in Romania sunt aproximativ 500 de pacienti. Boala apare uneori fara o cauza cunoscuta, iar alteori este asociata unor diverse conditii, cum ar fi bolile de tesut conjunctiv, anumite cardiopatii congenitale necorectate, infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV) si altele. In lipsa tratamentului, speranta de viata la pacientii cu HTAP este cuprinsa intre 6 luni si 4,5 ani, ceea ce o face comparabila sau chiar mai severa decat forme grave de cancer (cancerul de san, cancerul de prostata sau de colon).

Circulatia pulmonara sau circulatia mica cuprinde sistemul de vase de la inima catre plamani (arterele pulmonare) si inapoi (venele pulmonare). Presiunea sangelui din circulatia pulmonara este diferita de cea din circulatia sistemica (marea circulatie), avand mecanisme de reglare si control specifice.

Hipertensiunea arteriala pulmonara (HTAP) se manifesta prin cresterea progresiva a presiunii arteriale pulmonare (circulatia sangelui de la inima catre plamani) si a rezistentei vasculare pulmonare, ceea ce duce la insuficienta cardiaca dreapta si moarte prematura.

Incepand cu anii '80, odata cu aparitia primelor terapii pentru aceasta boala, eforturile de cunoastere si tratare a HTAP s-au intensificat de la an la an, fiind realizate progrese impresionante in acest sens, ceea ce a dus la o imbunatatire semnificativa a supravietuirii pacientilor. In prezent exista pacienti care tin boala sub control, cu ajutorul medicamentelor, de 8-10 ani.

Deoarece boala are la inceput simptome vagi si nespecifice (lipsa de aer, starea de slabiciune, oboseala rapida si durerea toracica), de cele mai multe ori dureaza aproximativ 3,5 ani pana la diagnosticarea cu HTAP. Prin examenul Echo Doppler al inimii se poate depista cresterea valorilor presiunii in mica circulatie, iar diagnosticul de certitudine a HTAP si recomandarea terapeutica se stabilesc prin cateterism cardio. Datorita specificului acestei afectiuni au fost create centre medicale specializate in diagnosticare si tratament, pacientii cu suspiciune sau diagnostic confirmat fiind indrumati catre aceste centre pentru tratament de specialitate si urmarirea evolutiei ulterioare. Odata recunoscuta si diagnosticata aceasta boala, este necesara instituirea tratamentului prin masuri generale si terapie medicamentoasa. Masurile generale urmaresc cunoasterea de catre pacient a detaliilor bolii (natura bolii, evolutia si complicatiile) si reducerea riscului de agravare a acesteia prin anumite atitudini si actiuni (modificarea regimului de efort si a celui alimentar, profilaxia infectiilor, interzicerea sarcinii etc.).

Tratamentul medicamentos urmareste reducerea presiunilor pulmonare si rezistentelor din mica circulatie, avand astfel efecte benefice asupra simptomatologiei si a prognosticului pacientilor. Terapiile adresate HTAP folosite in practica medicala apartin urmatoarelor clase medicamentoase: antagonisti ai receptorilor endotelinei, inhibitorii de fosfodiesteraza si tratamentul cu prostacicline.

In anul 2008 a fost creat Programul National de Diagnostic si Tratament al HTAP sub conducerea si coordonarea Prof. Dr. Miron Alexandru Bogdan. Prin acest Program, statul roman ofera gratuit tratament medicamentos unui numar de 168 de pacienti cu HTAP prin cele 7 centre de diagnostic si tratament din tara:
• Institutul de Pneumoftiziologie M. Nasta - Bucuresti,
• Institutul de Cardiologie C.C. Iliescu - Bucuresti,
• Spitalul Victor Babes - Timisoara,
• Spitalul Louis turcanu - Timisoara,
• Institutul Inimii Niculae Stancioiu - Cluj-Napoca,
• Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant - Tg. Mures,
• Spitalul de Pneumologie - Iasi.

Actualmente la nivel national, in cadrul acestor centre exista liste de asteptare in vederea tratamentului, cuprinzand aproximativ 100 de pacienti cu HTAP.