Polipii colonici


Generalitati

Sus
Polipii colonici

Polipii colonici sunt excrescente care se dezvolta in colon sau la nivelul rectului. Cauza lor este inca necunoscuta.

Majoritatea polipilor colonici sunt benigni. Un anume tip de polipi pot fi premergatori cancerului colorectal.

Din acest motiv, este foarte important screeningul periodic la persoanele peste 50 de ani sau la cei cu risc crescut de cancer colorectal.

Simptome

Sus

Polipii colonici sunt asimptomatici, de obicei, aparand simptome doar cand au dimensiuni mai mari de 1 cm sau cand sunt de natura canceroasa. Cel mai comun simptom este rectoragia (eliminarea de sange rosu prin scaun). Uneori sangerarea nu se observa cu ochiul liber, fiind oculta, depistandu-se doar cu ajutorul unui test screening din scaun, numit test de hemoragie oculta in scaun.
Polipii colonici nu produc de obicei durere sau modificari ale tranzitului intestinal, decat daca sunt mari si obstrueaza o parte din colon. Aceste simptome sunt rare, intrucat polipii sunt descoperiti si indepartati inainte de a deveni suficient de mari sa produca simptome.
Odata ce apare cancerul, pot sa apara si alte simptome, cum ar fi modificari ale tranzitului intestinal sau pierderi semnificative in greutate.

Investigatii

Sus

Singura modalitate de a descoperi polipii colonici, in afara cazurilor cand acestia sunt mari si cauzeaza dureri si sangerare, este de a efectua unul sau mai multe investigatii ale mucoasei colonului.
Se pot folosi mai multe investigatii pentru a determina polipii colonici. Doua dintre acestea, rectosigmoidoscopia cu tub flexibil si colonoscopia, se pot folosi si pentru a recolta biopsie din tesut (mostre de tesut) sau pentru a indeparta polipii. Toate testele se folosesc pentru sceeningul polipilor colonici sau cancerului colonic si sunt urmate de alte teste dupa ce polipii au fost indepartati.
Aceste investigatii sunt:
- Teste pentru hemoragia oculta din scaun. Acesta se efectueaza pentru descoperirea unor cantitati microscopice de sange in scaun. Este un test simplu de efectuat, are un cost scazut si se foloseste pentru diagnosticul de polipi colonici sau cancer colorectal. Studiile efectuate au demonstrat ca acesta a scazut numarul deceselor de cancer colonic. De unul singur, acest test nu poate stabili diagnosticul de certitudine de polipi colonici sau cancer colorectal, iar un test negativ nu infirma prezenta cancerului colorectal. Daca este pozitiv (sange prezent in scaun), se face o colonoscopie pentru identificarea motivului sangerarii si extirparea eventualilor polipi.
- Sigmoidoscopia cu tub flexibil. Aceasta permite medicului sa observe suprafata colonului situata in treimea inferioara. In timpul unei sigmoidoscopii se pot recolta mostre de tesut din excrescente (bucati de biopsie), iar uneori pot fi extirpate excrescentele precanceroase sau canceroase. Desi o sigmoidoscopie nu observa intreg colonul, un studiu a aratat ca aceasta combinata cu un test pentru hemoragia oculta, poate detecta 76% din formele avansate de polipi si cancere.
- Colonoscopia. Aceasta metoda de screening permite medicului sa inspecteze intregul colon pentru polipi sau forme canceroase. In timpul colonoscopiei, se recolteaza probe din orice excrescenta prezenta (biopsie) si uneori si din tesutul precanceros sau canceros, care se poate extirpa in acest fel. Se recomanda o colonoscopie la fiecare 10 ani incepand cu varsta de 50 de ani la persoanele cu risc mediu de aparitie a cancerului colonic si pentru cazurile cand un alt test de screening este pozitiv pentru polipii colonici sau cancer. Colonoscopia este recomandata de la varsta de 40 de ani daca in familie exista un istoric de cancer colorectal la rude de gradul intai cu varsta pana in 60 de ani; la fiecare 5 ani dupa extirparea unuia sau mai multor polipi; la fiecare 1-2 ani la persoanele de 20-25 de ani care au istoric de transmitere a sindromului de cancer colorectal familial.
- Clisma cu bariu in dublu contrast (irigografie). Aceasta examinare este o metoda radiografica de examinare a intestinului gros. Aceasta irigografie cu bariu cu dublu contrast poate fi folosita ca screening pentru cancerul de colon pentru ca detecteaza polipi in intregul colon. Poate detecta cu mai multa acuratete polipii mariti sau cancerul decat testul de examinare a sangerarii oculte din scaun combinat cu sigmoidoscopia flexibila. Irigografia nu este la fel de certa ca si colonoscopia. Clisma baritata detecteaza 83% din polipii precancerosi (adenomatosi) mai mari de 1 cm, comparativ cu 95% diagnostic pus prin colonoscopie. Irigografia poate sa nu vizualizeze polipii de dimensiuni mici, se pot confunda bucati de scaun cu polipi si nu permite prelevarea de bucati de biopie sau extirparea polipilor.
Se fac cercetari pentru alte metode de detectare a cancerului colonic, inclusiv teste genetice sau colonoscopia virtuala, care este o metoda de screening noninvaziva, ce foloseste tomografia computerizata (CT) pentru vizualizarea colonului.

Screening

Sus

Screeningul pentru cancerul colonic

Screeningul efectuat cu un singur test sau mai multe teste combinate scade riscul de aparitie a complicatiilor si de deces prin cancer colonic. Grupuri de experti recomanda screeningul de rutina pentru cancerul colonic la toate persoanele cu varsta peste 50 de ani care prezinta un risc mediu de cancer colonic. Aceste persoane nu prezinta un istoric familial de cancer colonic sau polipi, nu au avut polipi sau cancer colonic si nu prezinta simptome de cancer colonic.
Optiuni de teste screening:
- testul pentru hemoragia oculta din scaun
- sigmoioscopia flexibila la fiecare 5 ani
- testul pentru hemoragia oculta si sigmoidoscopie cu tub flexibil asociate la fiecare 5 ani
- irigografia cu bariu in dublu contrast la fiecare 5 ani
- colonoscopia la fiecare 10 ani.

Daca exista un risc crescut de aparitie a cancerului colonic se incepe screeningul mai devreme sau se face mai des. Daca exista istoric familial de cancer colonic se incep investigatiile de la varsta de 40 de ani sau la o varsta cu 10 ani mai mica decat a celui mai apropiat membru al familiei cu aceasta boala.
Daca exista un istoric familial de mostenire a acestei boli (sindrom de polipoza colonica familiala) se incep testele screening la pubertate sau la varsta de 21 de ani, in functie de sindromul existent.
Decizia despre momentul screeningului trebuie luata in colaborare cu medicul. Deciziile depind de varsta, istoric familial, alte boli asociate si beneficiile in urma screeningului.

Tratament

Sus

Tratament - generalitati

Polipii colonici sunt, de obicei, extirpati in timpul unui examen screening prin sigmoidoscopie cu tub flexibil sau colonoscopie. Testul recoltat (biopsiat) este examinat pentru a se determina daca este o forma noncanceroasa sau una precanceroasa (adenomatoasa).

Tratament initial

Daca se descopera polipi adenomatosi in timpul sigmoidoscopiei, se va face si o colonoscopie pentru a examina si extirpa eventualii polipi din restul colonului.
Majoritatea polipilor nu se malignizeaza. Daca se descopera polipi hiperplazici in timpul sigmoidoscopiei nu este necesara si o colonoscopie. Se continua screeningul regulat doar in cazul in care nu exista risc de cancer colonic datorita unui istoric familial pentru aceasta boala sau sindrom de polipoza colonica familiala.

Riscurile rezecarii polipilor in timpul colonoscopiei

Complicatiile colonoscopiei sunt rare, dar exista un risc scazut de:
- perforatie de colon (mai putin de 1 caz la 1000) sau de hemoragie severa prin afectarea mucoasei colonice (mai putin de 3 cazuri la 1000). Studiile au aratat ca riscul de perforare a colonului in timpul colonoscopiei a scazut in ultimii ani
- sangerare cauzata de rezecarea polipului
- complicatii date de sedativele folosite in timpul interventiei.

Tratament de intretinere

Screeningul regulat pentru depistarea de polipi colonici este cea mai buna metoda de a preveni degenerarea lor maligna. Persoanelor cu varsta peste 50 de ani, li se recomanda un test pentru hemoragiile oculte din scaun in fiecare an, o sigmoidoscopie la fiecare 5 ani sau ambele investigatii. Alte optiuni de screening sunt si clisma baritata in dublu contrast efectuata la 5 ani sau colonoscopia efectuata la 10 ani. Majoritatea polipilor colonici sunt evidentiati prin aceste testari si rezecati in timpul investigatiei.
In cazul in care au fost rezecati mai multi polipi colonici, se recomanda efectuarea unei colonoscopii la interval de cativa ai. Se solicita sfatul medicului.

Tratament in cazul agravarii bolii

Tratamentul chirurgical este necesar in cazul existentei unor polipi colonici mari, cu o baza larga de implantare (sesili) pe mucoasa colonica. Acestia nu pot fi rezecati cu margini de siguranta in timpul colonoscopiei si au risc mai mare de degenerare maligna (canceroasa). Daca la examenul colonic este diagnosticat un cancer, se va incepe tratamentul cancerului colorectal.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Nu se face tratament ambulator pentru polipii colonici.
Dar se pot lua masuri de prevenire a dezvoltarii polipilor colonici:
- se administreaza suplimente de calciu. Studiile efectuate au demonstrat ca suplimentele de calciu scad riscul de recurenta (reaparitie) cu 17%. Cu toate acestea, aceste studii nu au demonstrat ca suplimentele de calciu au vreun efect asupra polipilor de dimensiuni mai mari
- administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv Aspirina. Un studiu recent a evidentiat faptul ca doze scazute de aspirina (81mg/zi) au scazut moderat riscul de recurenta a polipilor precancerosi (adenomatosi). AINS au efecte secundare pe termen lung, cum ar fi sangerarile gastrointestinale, care pot afecta starea de sanatate. Se recomanda prezentarea la medic pentru a se prescrie sau a se mari doza de AINS, daca este cazul.
Nu se cunoaste cu exactitate daca aceste metode pot preveni polipii colonici sau cancerul colorectal.
Unele studii efectuate sugereaza ca se poate scadea riscul acestor boli, daca se efectueaza exercitii fizice regulate pentru mentinerea unei greutati corporale constante. Oprirea fumatului si consumul de alcool moderat pot, de asemenea, sa scada riscul de cancer colorectal. Consumul moderat se defineste prin consumarea unui pahar pe zi pentru femei si doua pentru barbati.
Aceste metode de autoingrijire nu sunt o substitutie a screeningului regulat colorectal, mai ales la persoanele peste 50 de ani sau cele care au un risc crescut pentru cancer colorectal insa aceste abordari scad riscul aparitiei bolilor.

Dieta

Sus

Studii despre dieta bogata in fibre

Majoritatea doctorilor au considerat ca o dieta hipolipidica (consum scazut de grasimi) si cu un continut bogat in fibre ajuta la prevenirea polipilor colonici si cancerului colorectal. Doua studii majore au descoperit ca o astfel de dieta nu scade riscul recurentei bolilor. Se presupune ca aceste studii nu au urmarit loturile luate in studiu un timp suficient de lung pentru a observa beneficiile unei astfel de diete. Este nevoie de mai multe studii. In tot acest timp o dieta saraca in grasimi si bogata in fibre, poate sa prezinta alte efecte benefice pentru sanatate, cum ar fi prevenirea bolilor cardiovasculare.




146648 vizualizari, 10 Martie 2006

Citeste si

Arhiva
  • Polipii intestinali Polipii intestinali

    Generalitati Termenul de polip, se refera la excrescenta anormala de tesut de la suprafata membranelor mucoase. Polipii intestinali cresc in afara mucoasei intestinului gros sau subtire. Polipii au o varietate de forme rotunda, ovala si forme neregulata. Anumiti...citeste mai mult

  • Cancerul de colon - informatii generale Cancerul de colon - informatii generale

    Generalitati Cancerul de colon este cancerul intestinului gros, partea inferioara a sistemului digestiv. Cancerul rectal este cancerul localizat la nivelul ultimei portiuni a colonului. Deseori, aceste doua tipuri de cancer poarta denumirea de cancer colorectal....citeste mai mult

  • Polipii cervicali Polipii cervicali

    Generalitati Polipii cervicali sunt niste excrescente (tumorete) mici, moi, rosii, ca niste "degete" localizate la nivelul canalului dintre uter si vagin, numit canal cervical. Cauze Cauzele polipilor cervicali nu sunt pe deplin intelese....citeste mai mult