Amputarea


Generalitati

Sus
Amputarea

Amputatia se refera la ablatia unui membru sau unui segment de membru, de obicei, a unui brat/mana sau picior. Amputarea poate surveni in urma unui traumatism (amputare traumatica) sau a unei interventii chirurgicale. Amputarea in chiurgia vasculara se practica rareori, la nivelul bratelor; in schimb, chirurgii vasculari amputeaza frecvent degete de la maini sau picioare.
Tehnica este una din cele mai vechi proceduri chirurgicale. Uneori, este posibila inlocuirea membrelor amputate cu proteze specifice.

Cauze

Sus

Cauzele amputarii pot include urmatoarele situatii:
boli - cum ar fi afectiuni ale vaselor de sange (boala vasculara periferica), diabet zaharat, probleme de coagulare (cheaguri de sange) sau osteomielita.
traumatisme - 75% dintre amputarile extremitatilor superioare sunt rezultatul unor traumatisme.
chirurgie - pentru eliminarea tumorilor de oase si muschi.

Majoritatea amputarilor de membre inferioare se realizeaza deoarece arterele de la picioare sunt blocate din cauza rigidizarii lor (ateroscleroza). Intrucat diabetul poate provoca rigidizarea arterelor, aproximativ 30-40% din amputatii se efectueaza la acesti bolnavi. Pacientii care sufera de aceasta boala pot suferi de complicatii ale diabetului: picior diabetic sau ulceratii cutanate la nivelul piciorului. Aproximativ 7% dintre bolnavi vor manifesta o ulceratie activa sau vindecata, de obicei recurenta. Dintre acestia, la aproximativ 5-15% se va impune amputarea membrului afectat, in special la barbatii in varsta, care fumeaza.

Cand rigidizarea arterelor devine atat de severa incat se dezvolta gangrena si durerea devine constanta si severa, amputarea este singura optiune terapeutica; in caz contrar, infectia se va extinde iar viata pacientului va fi pusa in pericol. Uneori pentru a se evita amputarea se realizeaza un bypass coronarian. Totusi, nu toti pacientii indeplinesc conditiile potrivite pentru acest tip de interventie.

Mai putin frecvent, accidentele grave pot determina pierderea sau dezvoltarea unei tumori sau cancer la nivelul unui membru. Aceasta situatie apare mai ales la pacientii tineri.

Tipuri de amputatii

Sus

Amputarile se impart in amputatii minore (secundare) si majore (primare). Medicii specializati in chirurgie vasculara au o vasta experienta in acest tip de interventie chirurgicala.

Amputarile minore presupun ablatia unei parti dintr-un membru (un deget sau o pate din acesta, de exemplu). Amputarea de raza este o forma particulara de amputare minora, caz in care un deget de la picior si o parte a osului metatarsian sunt indepartate. Amputarea labei piciorului se impune in cazul pacientilor care sufera de gangrena la mai mult decat la un deget de la picior. Tehnica operatorie va include amputatia degetelor de la picioare si talpa piciorului.

Amputarile majore presupun ablatia intregului membru. De obicei, acestea se realizeaza sub genunchi, deasupra genunchiului si in cazuri destul de rare este realizata printr-o taietura a articulatiei gleznei. Frecvent intalnite sunt amputatiile de la nivelul genunchiului (amputatia Gritti-Strokes).

Amputatii minore

Sus

Daca dupa o amputatie minora, infectia este inca prezenta sau o suprafata prea mare din piele a fost indepartata, chirurgul poate lasa rana deschisa. Prezenta unei rani deschise nu trebuie sa descurajeze pacientul, deoarece daca urmeaza cu strictete regulile post-operatorii si se trateaza infectia, vindecarea poate avea loc in cel mult 3 luni. Dupa aceasta perioada, exista posibilitatea ca pacientul sa se deplaseze normal chiar daca si-a pierdut degetele de la picioare.
Acest tip de operatie este efectuat frecvent in cazul infectiilor piciorului la pacientii cu diabet zaharat.

Amputatii majore

Sus

In unele cazuri infectia sau gangrena se localizeaza doar la nivelul unui deget sau pe o suprafata restransa a membrului; in aceasta situate medicul chirurg poate efectua o amputatie minora daca considera ca rana in urma operatiei se va "inchide". Trebuie mentionat ca exista riscul ca dupa o amputatie minora sa apara probleme de circulatie, fapt care impiedica vindecarea tesuturilor. Din pacate, nu exista niciun test cu ajutorul caruia se poate stabili evolutia pacientului dupa amputatie, asfel va ramane doar o problema de decizie, bazata pe rationamentul chirurgical si experienta medicului.

In majoritatea cazurilor, amputatia previne agravarea afectiunii si creste sansele deplasarii, in cazul unei amputatii la nivelul piciorului. In aceasta situatie, se recomanda ca amputarea sa fie realizata sub genunchi deoarece cresc sansele locomotiei in urma protezarii. Amputatia realizata mai sus de genunchi este recomandata daca pacientul prezinta tulburari ale circulatiei sanguine periferice iar amputatia sub genunchi nu se vindeca corespunzator.

Ciotul ramas in urma amputatiei este vulnerabil la infectii, temperatura scazuta etc. si din aceasta cauza trebuie ingrijit cu atentie pe tot parcursul vietii. Operatia de amputare majora dureaza aproximativ 90 de minute, iar la sfarsit in ciot vor fi inserate tuburi mici de plastic prin care va avea loc drenajul exceselor de lichide care se acumuleaza la nivelul ranilor. Acestea sunt de obicei eliminate in primele 48 de ore.

Complicatii

Sus

Complicatii generale - infectii toracice, angina pectorala, infarct miocardic si accident vascular cerebral. Deoarece mobilitatea este limitata dupa amputare se pot dezvolta si escare.
Complicatii locale - infectii locale, la niveul bontului. Pentru a se reduce riscul de infectie se vor administra antibiotice. Uneori, vindecarea bontului se realizeaza cu dificultate, fie din cauza infectiei, fie din cauza problemelor de circulatie. In situatii exceptionale, medicii pot recurge la o noua interventie chirurgicala la nivelul bontului sau pentru indepartarea unei suprafete mai mari a membrului. Tot in cazuri exceptionale, la nivelul genunchiului sau soldului pot aparea contractii involuntare, care, de regula, sunt imposibil de corectat si care nu permit utilizarea unei proteze. Pentru prevenirea acestor contractii, pacientul trebuie sa urmeze sedinte de fizioterapie, la scurt timp dupa realizarea operatiei.

Alte complicatii

Tromboza venoasa profunda se poate manifesta din cauza ligaturii arterelor in timpul operatiei sau din cauza lipsei de miscare. Se vor administra anticoagulante (heparina) pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sange. Durerea fantoma este o alta complicatie a amputatiei care se caracterizeaza prin senzatia de durere la nivelul zonei amputate. De obicei, durerea este usoara, suportabila dar extrem de neplacuta.

Recuperarea dupa amputare

Sus

Pierderea unui membru inseamna o invaliditate permanenta cu impact asupra imaginii de sine a unui pacient, cu implicatii la nivelul autoingrijirii si a mobilitatii. Reabilitarea incepe imediat dupa interventia chirurgicala in timpul fazei acute de tratament, iar cand starea pacientului se imbunatateste va fi dezvoltat un program mai amplu de recuperare

Succesul reabilitarii depinde de o serie de factori, printre care:
- nivelul si tipul amputarii;
- tipul si gradul handicapului rezultat;
- starea generala de sanatate a pacientului;
- sprijinul familiei.

Atitudinea pozitiva contribuie la recuperarea fizica prin cresterea respectului de sine si promovarea independentei. Programul de reabilitare va fi conceput de catre specialisti in functie de nevoile fiecarui pacient; implicarea activa a fiecarei persoane si a familiei este vitala pentru succesul programului.
Scopul reabilitarii dupa o amputatie este de a ajuta pacientul sa revina functional si independent, si sa isi imbunatateasca calitatea generala a vietii (atat fizic, emotional cat si social).

Pentru a fi eficiente, programele de recuperare in urma amputarii pot include:
- tratamente pentru vindecarea ranilor si ingrijirea ciotului;
- activitati pentru imbunatatirea abilitatilor motorii, reluarea activitatilor de zi cu zi;
- exercitii care contribuie la dezvoltarea fortei musculare, rezistentei si controlului;
- protezare;
- ameliorarea durerilor post operatorii sau de tip fantoma;
- sprijin emotional pentru a depasi perioada de depresie si pentru imbunatatirea imaginii de sine;
- utilizarea dispozitivelor medicale de reabilitare;
- consiliere nutritionala in scopul accelerarii vindecarii si a starii generale de bine;
- consiliere profesionala;
- adaptarea mediului de acasa pentru usurarea activitatilor zilnice, asigurarea sigurantei, accesibilitatii si mobilitatii;
- instruirea si educatia familiei pentru a contribui la sprijinirea pacientului.

Specialistii implicati in programele de reabilitare a pacientilor cu amputatii:
- ortoped/chirurg ortoped;
- psihiatru;
- specialist medicina interna;
- specialist asistenta medicala;
- fizioterapeut;
- psihoterapeut (terapie ocupationala);
- asistent social;
- manager de caz;
- duhovnic.

Impactul psihologic

Sus

Amputatia are un impact psihologic major deoarece:
- pacientul trebuie sa se acomodeze si sa faca fata senzatiei de pierdere a membrului amputat;
- pacientul trebuie sa se adapteze pierderii functiei membrului amputat;
- pacientul trebuie sa se acomodeze cu noua imagine corporale si cu perceptia altor oameni.

Emotiile, gandurile si experientele negative dupa amputare sunt firesti, mai ales la persoanele care au avut nevoie de o amputare de urgenta, care nu au avut timp sa se pregateasca psihic cu efectele acestui tip de chirurgie.

Deseori se intalnesc:
- depresia;
- anxietatea;
- neacceptarea necesitatii schimbarii stilului de viata;
- durerea;
- dorinta de suicid.

Pentru ameliorarea acestor simptome poate fi nevoie de un tratament suplimentar cu antidepresive sau consiliere pentru a imbunatati capacitatea persoanei in cauza de a trai cu un membru amputat.




15208 vizualizari, 13 Octombrie 2010

Citeste si

Arhiva
  • Cum si de ce se sinucid oamenii Cum si de ce se sinucid oamenii

    Generalitati Pentru unii act de onoare, pentru altii urmare a unei boli psihice sau decizie luata din impulsivitate, sinuciderea este una din principalele cauze ale mortii in randul tinerilor. In anii 50 recurgeau la suicid doar 10 oameni din 100.000 la nivel...citeste mai mult

  • Ingrijirea copiilor diagnosticati cu diabet zaharat Ingrijirea copiilor diagnosticati cu...

    Generalitati Ingrijirea copiilor diagnosticati cu diabet zaharat presupune inainte de toate, informarea privind gravitatea acestei boli in randul parintilor, cadrelor didactice si a altor membrii ai societatii. Descoperirea insulinei in urma cu 87 de ani a fost...citeste mai mult

  • Modalitati de a preveni depresia prenatala Modalitati de a preveni depresia...

    Generaliati Depresia prenatala este o tulburare a starii afective care conduce la aparitia unor trairi de tristete si pierdere a sperantei in cazul femeilor care urmeaza sa aduca pe lume un copil. Teama de necunoscut, factorii biologici specifici sarcinii si lipsa...citeste mai mult