Simptomele atacului de cord

Atacurile de cord apar cel mai adesea ca urmare a unei boli cardiace coronariene. Boala coronariana este o afectiune in care o substanta ceroasa, numita placa de aterom, se acumuleaza in interiorul arterelor coronariene. Aceste artere furnizeaza inimii sange cu oxigen. Atunci cand placa de aterom se acumuleaza in artere, se dezvolta boala numita ateroscleroza. Placa de aterom se acumuleaza in artere de-a lungul mai multor ani. Un atac de cord apare atunci cand fluxul de sange incarcat cu oxigen nu mai ajunge la o portiune a muschiului cardiac. In cazul in care fluxul de sange nu este restabilit imediat, acea sectiune de muschi va fi afectata iremediabil.

Nu toate infarcturile miocardice debuteaza cu o durere puternica in piept. In cadrul mai multor studii, o treime dintre participantii care au suferit un atac de cord nu au raportat niciun fel de durere toracica premergatoare infarctului. De notat este ca, marea majoritate a subiectilor care nu au raportat dureri in piept inaintea atacului de cord au fost persoane mai in varsta, de sex feminin sau persoane care sufereau de diabet zaharat. Semnele si simptomele ce preceda un infarct miocardic nu sunt aceleasi la toate persoanele. Primul semn al atacului de cord poate fi o durere usoara sau un disconfort minim. La unele persoane, simptomele nu apar deloc. Atacurile de cord care nu prezinta niciun fel de manifestare specifica sau intensa se numesc infarcturi miocardice silentioase.

• Durere sau disconfort in zona toracica. Cel mai comun simptom ce preceda atacul de cord este durerea sau disconfortul in zona pieptului. Aceasta manifestare include aparitia unor dureri noi sau modificari in intensitate ale durerilor deja prezente. Cele mai multe dintre atacurile de cord implica disconfort in centrul sau in partea stanga a toracelui, care persista mai multe minute sau este intermitent. Disconfortul se poate resimti ca o presiune, plenitudine sau durere in zona toracica. Durerile in piept persistente, care apar chiar si daca sunteti odihniti, pot fi semne ale unui atac de cord. Orice persoana care sufera de astfel de dureri trebuie sa se prezinte la medic pentru control, cat mai repede cu putinta.
• Indigestie. Uneori, durerile din timpul atacului de cord se pot resimti sub forma unei indigestii sau arsuri stomacale.
• Angina. Simptomele de angina pectorala pot fi similare cu cele ale unui atac de cord. Angina pectorala este durerea toracica ce apare la persoanele care sufera de boli coronariene. Aceste dureri apar adesea atunci cand persoanele in cauza sunt mai active si, persista doar cateva minute, dupa care dispar complet.

• Dureri in partea superioara a corpului. Durerea se poate raspandi la umeri, brate, spate, gat, dinti sau maxilar. Exista posibilitatea sa suferiti un atac de cord care sa implice simptome in partea superioara a corpului, iar cele din zona toracica sa lipseasca in totalitate.
• Scurtarea respiratiei. Adesea, persoanele care au un atac de cord prezinta aceasta manifestare. De cele mai multe ori poate fi unicul semn ca persoana in cauza are un atac de cord, fara sa fie prezente alte simptome.
• Anxietate. Persoanele afectate pot avea o stare de anxietate, fara niciun motiv aparent, ce poate aparea cu mai multe ore inaintea debutului infarctului miocardic.
• Transpiratie. Brusc, persoanele care sufera un atac de cord incep sa transpire si isi simt pielea umeda si rece.
• Greata si varsaturi. In anumite cazuri, atacul de cord este precedat de stari de voma sau disconfort puternic la stomac.

Desi majoritatea persoanelor care manifesta un atac de cord raporteaza prezenta durerilor toracice in timpul infarctului, femeile pot prezenta simptome diferite de cele ale barbatilor. Printre acestea se numara:

• dureri de umar sau dureri in partea superioara a spatelui
• dureri de dinti sau maxilar
• oboseala neobisnuita care dureaza mai multe zile.

Intr-un studiu de amploare, la care au participat 1500 de femei care au suferit un infarct miocardic, cele mai frecvent raportate simptome au fost oboseala neobisnuita, tulburarile de somn, dificultatile de respiratie, indigestia si anxietatea. Majoritatea femeilor participante la studiu au raportat cel putin unul dintre aceste simptome, cu mai mult de o luna inaintea atacului de cord.

La unele persoane, infarctul miocardic debuteaza fara niciun fel de manifestare - in acest caz, este vorba despre infarct miocardic silentios. Un infarct miocardic silentios poate sa apara in randul tuturor pacientilor cu risc crescut de atac de cord, cu toate ca acest tip de infarct este mai frecvent intalnit in randul bolnavilor de diabet zaharat. Infarctul miocardic silentios poate fi diagnosticat in timpul unui control medical de rutina.

Apelarea serviciului medical de urgenta este cel mai bun plan, deoarece personalul medical poate evalua starea dumneavoastra si va poate administra, daca este necesar, oxigen si medicamente pentru a va spori sansele de supravietuire in cazul unui atac de cord. Conform statisticilor, persoanele care apeleaza la serviciul medical de urgenta ajung mai repede la spital si obtin atentie imediata.

Specialistii va vor recomanda sa luati aspirina, daca atacul de cord este in desfasurare. In plus, paramedicii de pe ambulanta sunt instruiti sa acorde primul ajutor intr-un mod profesionist si se pot folosi de instrumentele medicale prezente in ambulanta, pentru a salva muschiul inimii si viata. Chiar daca sunteti in apropierea unui spital care are o camera de urgenta, ar trebui totusi sa solicitati serviciile ambulantei, mai degraba decat sa fiti transportati prin alte mijloace. Pacientii care ajung la spital cu ambulanta intra adesea direct la camera de primiri urgente.

Mai exista un alt motiv important pentru care trebuie sa sunati la 112 si sa cereti transport cu ambulanta. Adesea, in timpul sau imediat dupa un infarct miocardic, apar complicatii (de exemplu, aritmiile) care va pot pune si mai mult in pericol viata. In aceasta situatie, persoanele in cauza au nevoie de resuscitare cardiopulmonara. In plus, daca va aflati in ambulanta, paramedici pot utiliza defibrilatorul. Aceste actiuni cresc substantial sansele de supravietuire a pacientului.