Ingrijirea pacientului cu Alzheimer


Despre Alzheimer

Sus
Ingrijirea pacientului cu Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai intalnita forma de dementa, cuprinzand o serie de simptome cum ar fi pierderea progresiva a memoriei, pierderea rationamentului si a capacitatii decizionale, schimbari ale starii de spirit si comportamentului. Alte forme de dementa sunt: dementa vasculara, boala Creutzfeldt-Jakobs, dementa fronto-temporala, dementa din cadrul bolii Parkinson, dementa toxica, forme ce au simptome asemanatoare, cauzate de degenerarea progresiva si ireversibila a celulelor nervoase de la nivelul creierului.

Boala Alzheimer progreseaza treptat, in evolutia sa distingandu-se trei stadii:

Stadiul usor in care simptome precum dezorientarea in zone necunoscute, tulburarile de memorie de scurta durata, scaderea concentrarii la serviciu, trec neobservate sau sunt puse pe seama varstei. Acest stadiu este cel mai important pentru punerea diagnosticului si pentru inceperea tratamentului in vederea maximizarii succesului terapeutic.

Stadiul intermediar este cel in care bolnavul devine retras social, neaga boala, apar dezorientarea in locuri familiare, tulburarile de limbaj, semnul "intoarcerii capului" (la intrebari la care nu poate raspunde, bolnavul intoarce capul spre insotitor), etc.

Stadiul sever-avansat caracterizat prin indiferenta sociala, apatie, dependenta de ingrijire, necesita deseori internarea in centre speciale de ingrijire. Pot aparea tulburari severe de comportament precum agresivitate, agitatie, vagabondaj. In aceasta faza se intampla frecvent ca bolnavii sa se rataceasca iar riscul de deces cauzat de accidente rutiere, insolatie, inanitie, deshidratare, inghet creste exponential.

Tratamentul bolii Alzheimer este complex si cuprinde atat tratamentul medicamentos cat si terapia psihologica si comportamentala, toate acestea avand drept scop incetinirea evolutiei bolii.

Din pacate, prin natura dementei, nici persoana afectata, nici apartinatorii nu doresc sa recunoasca faptul ca ceva nu este in regula. Din acest motiv vizita la medic este deseori amanata, intarziindu-se stabilirea unui diagnostic. Depistarea timpurie a bolii si inceperea tratamentului pot amana degradarea mentala si ofera pacientului si familiei posibilitatea de a cunoaste boala cat mai bine, de a o accepta si de a invata cum sa traiasca cu ea.

Relationarea cu bolnavii de dementa

Sus

Cele mai importante aspecte in relatia cu bolnavii de dementa sunt intelegerea, acceptarea, bunatatea si multa rabdare. Lipsa de rabdare manifestata de persoana care acorda ingrijirea ii transmite bolnavului senzatia ca a gresit cu ceva, ceea ce poate duce la nemultumire si tristete, dar si la o stare de rau si de comportament agresiv. In plus, trebuie stiut ca bolnavii de dementa, din cauza tulburarilor mentale, au doar o capacitate conditionata de invatare, aceasta capacitate diminuandu-se progresiv pe parcursul evolutiei bolii.

Ingrijirea speciala – rolul celui care ingrijeste bolnavul

Persoanele cu Alzheimer au nevoi speciale si necesita ingijiri deosebite, ceea ce poate fi o provocare pentru cei care le ingrijesc. Principala preocupare este ca pacientul sa-si pastreze cat mai mult timp o oarecare independenta si un sentiment de incredere in sine, ceea ce nu este o sarcina usoara.

Ingrijirea pacientilor care sufera de dementa se diferentiaza de cea a celor cu alte afectiuni sau a varstnicilor prin faptul ca, in cazul bolii Alzheimer, are loc o scadere progresiva a capacitatii bolnavului de a conlucra si colabora. Persoana care acorda ingrijirea trebuie sa poata intelege trairile pacientului, sa gandeasca impreuna cu acesta si in final sa decida ce este mai bine pentru el. In acest sens trebuie avute in vedere atat nevoile psiho-emotionale ale pacientului, cat si aspectele practice legate de ingrijire.


In principiu, ar trebui depus tot efortul pentru a-i asigura pacientului o viata intr-un mediu cunoscut, cu un program zilnic regulat si pe cat posibil interactiunea cu aceleasi persoane. Aceasta este o premisa importanta pentru asigurarea sentimentului de siguranta si de stabilitate emotionala.

Prevenirea accidentelor
Prevenirea accidentelor in cazul pacientilor cu dementa reprezinta un aspect important si de prima prioritate in cadrul acordarii ingrijirii, deoarece, prin pierderea progresiva a capacitatii de a-si desfasura activitatile zilnice, apare un risc crescut de accident. In stadiile doi si trei ale bolii cele mai frecvente accidente care pot aparea sunt cazaturile, arsurile sau oparirile.

Igiena corporala si imbracamintea

Igiena corporala zilnica ar trebui efectuata o perioada cat mai indelungata de catre persoana afectata. Asistenta partiala, respectiv sprijinul substantial, devin necesare in momentul in care bolnavul nu mai poate urma succesiunea activitatilor de igiena personala. Ingrijitorul trebuie sa se asigura ca apa folosita la baie are temperatura potrivita, ca in cada nu exista pericolul de accidentare, prin utilizarea covoraselor speciale, sa foloseasca scaune speciale de baie pentru bolnavii care nu mai colaboreaza deloc.
In ceea ce priveste imbracamintea, respectiv actiunea de imbracare, pot aparea dificultati intr un stadiu relativ timpuriu al bolii. De aceea, este nevoie sa i se asigure bolnavului haine cat mai usor de imbracat/ dezbracat, care sa ii fie asezate la indemana in ordinea in care le va imbraca, astfel incat imbracarea sa nu ii creeze o stare de disconfort sau agitatie.

Alimentatia

Deoarece persoanele confuze uita sa manance, mananca prea mult sau nu mai pot constientiza daca se alimenteaza corect sau nu, persoanele ce ingrijesc bolnavii cu Alzheimer trebuie sa acorde o atentie speciala acestor aspecte.
O alta problema o constituie lipsa poftei de mancare. Aceasta poate avea multe cauze: pacientul crede ca a mancat deja, nu are pofta de mancare din cauza lipsei de miscare, exista probleme de masticatie si deglutitie sau pacientul nu mai este in masura sa utilizeze tacamurile.

Aportul de lichide

Ca si in cazul mancarii, pacientul uita deseori sa bea lichide, ceea ce agraveaza situatia in cazul varstnicilor cu o senzatie de sete oricum redusa. In consecinta, controlul si supravegherea aportului de lichide sunt esentiale, necesarul zilnic fiind de cel putin 1,5 litri.

Probleme cu somnul si plimbarile nocturne

La persoanele cu dementa "ceasul intern" pare sa functioneze inversat: in cursul zilei acestea manifesta deseori somnolenta dar in timpul noptii sunt treze. Insomnia este deseori insotita de o plimbare agitata si confuza, care nu poate fi influentata de pacient. Trebuie verificat daca pacientul nu doarme prea mult in timpul zilei si, daca este posibil, este recomandat sa se faca plimbari prelungite in a doua parte a zilei, spre seara.

Apartinatorii trebuie consiliati si asistati corespunzator

In cadrul familiilor, fie ca este vorba de sot/ sotie sau de copii, ingrijirea bolnavului presupune multiple sacrificii si produce mult stres, care deseori poate ajunge dincolo de limitele suportabilitatii. Consilierea si asistarea persoanelor care asigura ingrijirea unui bolnav de dementa reprezinta astfel o componenta indispensabila a fiecarui program de ingrijire si asistenta.

Complicatii in cazurile grave de dementa

Sus

Escarele

Avand in vedere faptul ca bolnavii de dementa in stadiul terminal manifesta o apatie pronuntata care le reduce capacitatea de miscare, se amplifica si riscul aparitiei escarelor (rani deschise care se formeaza in urma imobilizarii indelungate). Trebuie redus in special riscul foarte ridicat de formare a escarelor pe timpul noptii prin masuri profilactice corespunzatoare, cum ar fi repozitionarea la intervale de maxim 2 ore sau utilizarea dispozitivelor speciale de indepartare a presiunii (saltele antiescara, blanite, perne).

Alte complicatii ce pot aparea sunt:
- atacuri convulsive,
- dureri, pneumonie,
- slabire accentuata, in aceste cazuri fiind necesar consultul medical.

Incontinenta

Pe masura ce boala progreseaza, apar probleme si in ceea ce priveste capacitatea de control constient al procesului de urinare si defecatie. Deseori incontinenta nu este exclusiv legata de dementa, fiind implicate si alte cauze specifice varstei inaintate.

Incontinenta care insoteste o forma de dementa este de regula incontinenta de urgenta, care poate fi inca puternic influentata in stadiile incipiente ale bolii. Ca masuri adecvate mentionam in special exercitiile de mers la toaleta si de mictiune la ore si intervale clar stabilite. In plus, prin medicamente care influenteaza simptomatologia de urgenta, senzatia permanenta de urinare dispare, pacientului usurandu-i-se simtitor situatia.

Capacitatea de a controla mersul la toaleta, exersata de-a lungul vietii, se pierde succesiv abia in stadiile tarzii ale dementei. Practic, acest lucru este demonstrat prin faptul ca bolnavul merge la toaleta independent si din proprie initiativa pana in stadiul terminal pe baza unei rutine cu care era obisnuit dinaintea aparitiei bolii.

Si persoanele care sufera de dementa isi pastreaza multa vreme sentimentele de rusine, incercand sa nege incontinenta. In cazul in care persoanei i se atrage atentia asupra acestui fapt, reactiile agresive nu sunt rare. In cazul in care pe parcursul evolutiei maladiei apare o nesiguranta din partea pacientului, care duce la o incapacitate de a controla urinarea si defecatia, devine indispensabila utilizarea de produse igienice specifice, de unica folosinta.

Produsul absorbant cel mai indicat in aceasta faza este scutecul de unica folosinta, utilizarea lui oferind numeroase avantaje atat pentru pacient cat si pentru cel care il ingrijeste. Scutecele de noua generatie au partea laterala din material netesut, permitand pielii sa respire si diminuand astfel riscul iritatiilor. In acelasi timp corpul absorbant asigura o absorbtie rapida si sigura a urinei, astfel incat pielea pacientului sa fie in permanenta uscata, diminuandu-se astfel riscul aparitiei escarelor. Complementar, dupa efectuarea toaletei pacientului, se poate folosi o crema de protectie (Menalind) care sa protejeze pielea de contactul cu substantele agresive din componenta urinei.

Pentru a usura sarcina ingrijitorului, pe folia exterioara a scutecului este trasata o banda punctata de culoare albastra, cu rol de indicator de umiditate. Atunci cand aceasta banda se sterge, scutecul a atins capacitatea maxima de absorbtie si trebuie schimbat. De asemenea scutecele sunt prevazute cu benzi adezive care permit resigilarea, daca este nevoie.

Deoarece achizitionarea unui scutec de incontinenta nu trebuie sa devina o povara in plus pe umerii persoanei care ingrijeste bolnavul, internetul este o metoda usoara, comoda si discreta de a obtine produsul dorit. Accesand www.slipincontinenta.ro sau apeland numerele de telefon dedicate (021/ 204.94.95 si 0753/ 095.312) puteti beneficia de un serviciu profesionist de livrare la domiciliu a scutecelor pentru adulti la preturi de hypermarket. De asemenea aveti la dispozitie oferte speciale precum si sfaturi practice legate de produse si ingrijirea pesoanelor cu incontinenta.

14079 vizualizari, 05 Octombrie 2011

Citeste si

Arhiva
  • Genele care predispun la boala Alzheimer - ce rol au in preventie si tratament Genele care predispun la boala...

    Generalitati Boala Alzheimer are o componenta ereditara puternica, pe care cercetatorii incearca sa o investigheze indelung, pentru a depista o forma de tratament mai eficienta a acestei forme frecvente de dementa. Oamenii de stiinta au descoperit de curand 11...citeste mai mult

  • Despre bolile cronice: interviu acordat SfatulMedicului.ro de catre Dna. Maria Vasilescu, General Manager Tarus Media Despre bolile cronice: interviu...

    Bolile cronice sunt principala cauza a mortalitatii in Europa, motiv pentru care peste 70% din bugetele statelor sunt alocate tratarii pacientilor care sufera de o astfel de afectiune. Din cauza impactului major pe care bolile cronice il au asupra populatiei intregii...citeste mai mult

  • Boala Alzheimer - sfaturi pentru o viata normala Boala Alzheimer - sfaturi pentru o...

    Generalitati Boala Alzheimer este o conditie lenta si progresiva a creierului care este caracterizata prin deteriorarea memoriei si este insotita de tulburari de rationament, dificultati de planificare, de limbaj si de perceptie. Multi oameni de stiinta...citeste mai mult