Anemia hemolitica autoimuna

In unele cazuri de hemoliza autoimuna, substante din compozitia medicamentelor pot afecta celulele rosii, fapt ce ar putea duce la distrugerea lor de catre sistemul imunitar. Cele mai frecvente sunt penicilina, chinidina, cefalosporinele si medicamentele antiinflamatorii. In cele mai multe dintre cazuri, functia imunitara anormala determina organismul sa atace celulele rosii normale din sange.

Cauzele care tau la baza disfunctiei sistemului imunitar includ:
- anumite tipuri de medicamente: alfa-metildopa si l-dopa
- infectii: infectii virale (incluzand si mononucleoza) si pneumonii atipice (pneumonii virale sau micoplasma)
- cancere
- leucemie
- limfom (limfomul non-hodgkin sau chiar Hodgkin)
- boli vasculare de colagen - autoimune (cum ar fi lupusul eritematos sistemic)

Urmatorii factori de risc pot creste sansele unei persoane de a dezvolta anemia hemolitica autoimuna:
- infectii virale recente
- anumite tipuri de medicamente comune
- cancer sau leucemie
- boli vasculare de colagen - autoimune
- prezenta in istoricul familial a bolilor hemolitice

Medicul va solicita pacientului detalii privind simptomele manifestate, medicamentele pe care acesta le utilizeaza si istoricul sau medical si ii va efectua un examen fizic. Cel mai probabil ii va recomanda un medic hematolog.
Testele pot include urmatoarele:
- investigatii extinse ale sangelui
- sumar de urina

Este posibil ca o persoana sa prezinte simptome ale anemiei hemolitice autoimune si sa creada ca acestea apartin altei boli. Totusi, medicul trebuie consultat, daca apare oricare din urmatoarele manifestari:
- urina inchisa la culoare
- icter (ingalbenirea pielii)
- paloare
- dureri musculare
- durere de cap
- greata si varsaturi
- diaree
- slabiciune progresiva
- dificultati de respiratie
- batai rapide ale inimii.